În al doilea caz, medicii nu au nicio scuză. Jurământul lui Hipocrate pe care ei îl depun îi obligă să acorde toate tratamentele pe care pacientul le solicită. În plus, la ei spitalele sunt private iar scopul este, pe lângă acela de a oferi asistenţă medicală, de a face profit. În fond, care era diferenţa dintre o femeie care vrea să aibă un copil şi are un soţ impotent sau o femeie care vrea să aibă un copil şi nu e căsătorită? Parcă religioşii susţineau viaţa… în fine.

În al treilea caz, asociaţia Catholic Charities era un ONG care trebuie să respecte regulile statului în care activează. Dacă tu în Statutul de funcţionare al ONG-ului scrii că te supui principiului de nediscriminare a membrilor asistaţi indiferent de rasă, religie, sex, orientare sexuală sau lungimea părului, atunci chiar asta trebuie să faci. Există ONG-uri care specifică în clar că ajută doar hispanici heterosexuali şi n-are nimeni nimic cu ei. Însă Catholic Charities a pozat în ONG nediscriminatoriu iar când a fost vorba să demonstreze asta… n-a putut!

În al patrulea caz, lucrurile stau identic cu cazul al doilea. Angajatorul are dreptul de a concedia un angajat dacă acesta nu respectă regulile instituţiei. Întrucât angajatul nu le-a respectat, a fost concediat. Nu te obligă nimeni să fii psiholog. Dacă alegi însă să fii psiholog înseamnă că eşti pregătit să lucrezi cu oamenii, indiferent că aceştia sunt mormoni, evanghelici, homosexuali, transexuali, hispanici, negri, satanişti sau de care-or mai fi.

În al cincilea caz, în cazul al 6-lea, lucrurile sunt simple: toate şcolile şi deci şi colegiile de medicină private se supun legii învăţământului. Dacă legea învăţământului permite cazarea în aceiaşi cameră a studenţilor căsătoriţi, atunci şi colegiul evreiesc trebuie să permită asta. Colegiul nu a fost obligat să respecte asta ci i s-a pus în vedere că recunoaşterea Ministerului Educaţiei i-ar putea fi retrasă pentru funcţionarea în afara parametrilor impuşi de lege.

În al şaptelea şi ultimul caz prezentat de articol, fotograful a avut dreptate. De ce? Pentru că activitatea de fotograf, ca şi cea de taximetrist (de exemplu) este o activitate de liber-profesionist. Aşa cum un taximetrist poate refuza un client beat şi posibil agresiv, la fel şi fotograful poate refuza un client.

Aşadar, exemplele nu sunt tocmai fericite căci ai prezentat 2 cazuri favorabile tezei pe care o susţii (aşezate strategic primul şi ultimul) şi 5 cazuri de încălcare flagrantă a legii. Aşa cum un medic nu are voie să refuze un pacient pentru că e negru, la fel nu are voie să-l refuze pentru că e homosexual/lesbiană/transexuală/bisexual. Simplu! Nu te vânează nimeni la muncă pentru a te întreba cum şi pe unde faci sex decât atunci când te bagi în treaba altuia.
Eu am avut colegi de muncă homosexuali şi crede-mă că nimeni nu mi-a zis mie sau altui coleg ceva vreodată. Ba încă cele mai bune bancuri cu gay de la ei l-am auzit.

În altă ordine de idei, dacă ne-am vedea mai mult de-ale noastre şi dacă fiecare şi-ar vedea mai mult de propriile credinţe şi mai puţin de credinţele altora, am avea o lume mai bună.

Salutare.

si titlul este inadecvat deoarece continutul textual este altul.
cum judeci, asa vei fi judecat!