Archive for the ‘Bogdan Mateciuc’ Category
You are currently browsing the archives for the Bogdan Mateciuc category.
You are currently browsing the archives for the Bogdan Mateciuc category.

Credinţă, religie, biserică, popi… Lucruri de care auzim mai toată ziua şi nu neapărat într-un context pozitiv. Îl pot ajuta aceste lucruri în vreun fel pe omul secolului 21? Sau religia e doar o cârjă pentru cei slabi? Sunt toţi cei ce merg la biserică şi/sau se roagă nişte naivi, nişte slabi de înger şi nişte retrograzi?
Răspunsul la aceste întrebări este fără echivoc: Dumnezeul celor din vechime există şi pentru omul secolului 21, care poate intra într-o relaţie de credinţă cu El.
Există câteva lucruri fundamentale care determină relaţia creştinului zilelor noastre cu Dumnezeu. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru mine, şi pentru tine.
1. Viaţa ta are un scop şi există soluţii la problemele tale.
Eşti tânăr sau în floarea vârstei şi te întrebi, într-o zi, de ce te-ai născut. Care este rostul vieţii? De ce ne naştem cu minte, cu vise şi planuri, dacă totul se sfârşeşte într-o zi? Ce rost au toate astea? Vei ajunge la 70-80 de ani să te întrebi ce ai realizat în viaţă? Să povesteşti ce petreceri trăgeai în tinereţe sau cu cât ai umflat cifra de afaceri a firmei X (care, între noi fie vorba, te-a plătit mai puţin decât meritai)? E asta o perspectivă frumoasă? Eu cred că nu. Read the rest of this entry »

La fel de geniali şi de vulnerabili. Generaţia „cyber”. Prelungiri umane ale soft-urilor de calculatoare, teleportaţi în faţa televizoarelor şi născuţi prin cezariene într-o lume „high-tech”. Sunt cool, sunt trendy, sunt copiii copiilor crescuţi cu cheia de gât.
În loc de şnur pentru cheie, de gât le atârnă firele de la căştile pentru Ipod. Merg pe hub-uri şi mănâncă junk-food. Unul din cinci, spun sondajele, a văzut deja un film erotic. Toţi, fără excepţie, au vizionat filme de groază. Cel mai important obiect din viaţa lor e televizorul. Zapează, mari consumatori de manele, telenovele şi desene animate. „Portugaalia! Sa, sa, sa!” Ş-atât. Aici, pentru mulţi din generaţia celor cu cheia de gât, se întrerupe curentul. Read the rest of this entry »

Criza internaţională a ajuns şi în România. Atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional, ea se face simţită printr-o reducere a consumului, ceea ce conduce la reducerea producţiei, ceea ce conduce la concedieri, ceea ce conduce la bani mai puţini, ceea ce conduce la un consum mai mic. Un cerc vicios.
Cum de s-a ajuns la aşa ceva? Specialiştii răspund că dificultăţile pieţei financiare din SUA au generat o criză financiară care, în contextul globalizării şi al interdependenţei pieţelor, s-a răspândit repede în toate statele.
Dar, ce anume a condus la dificultăţile financiare din SUA? I-am pus această întrebare unui prieten din SUA. Răspunsul a fost: „Lăcomia şi nesăbuinţa”. Lumea a început să se împrumute la bănci peste puterea lor de rambursare, iar băncile, din dorinţa de a se îmbogăţi din dobânzile la credite, au acordat acele credite oricui, fără a-şi lua măsuri de siguranţă. Evident, la un moment dat, toţi aceia ce îşi luaseră pe credit case de un milion de dolari, case pe care nu şi le-ar fi putut permite într-o viaţă de om, au intrat în incapacitate de plată. Aşa că băncile le-au luat casele, dar nu au putut nicidecum să le vândă la preţuri bune, pentru că s-a creat o inflaţie de case de vânzare. Neputându-şi recupera banii, băncile au intrat în criză de lichidităţi. Acţiunile lor la bursă s-au prăbuşit, şi toţi investitorii şi-au retras banii sau cel puţin şi-au oprit investiţiile. Read the rest of this entry »

Cristi şi Ana s-au întâlnit într-un club.
Ea lucra la o firmă de bunuri de larg consum, iar maşina de la firmă îi conferea o anumită mobilitate. În fiecare vineri şi sâmbătă seara ieşea în oraş cu fetele, la un club, unde îşi petreceau timpul în compania unui cocktail şi a dansului până pe la 3 dimineaţa, când se retrăgeau către casă.
Ana şi cele două prietene ale ei erau singure. Niciuna nu avea pe cineva, dar fiecare avea la activ ceea ce ele numeau „dezamăgiri”. Ieşitul în fiecare weekend la un club li se părea o activitate normală pentru nişte fete singure. Erau tinere şi trebuia să-şi trăiască viaţa.
Într-o noapte, într-un astfel de club, privirea Anei s-a întâlnit cu privirea lui Cristi. El a invitat-o la dans şi aşa au intrat în vorbă. Nici nu le-a fost prea greu, având în vedere că fiecare era disponibil şi în căutare.
Ana arăta… bine. Avea sâni şi dansa fain. Read the rest of this entry »